supa de ghebe

Pentru ca e de sezon si pentru ca iubesc ciupercile cu pasiune, am luat o jumatate de kg de ghebe din piata si am facut din ele o supa aromata, fina si plina de savoare. Cu ocazia asta mi-am extins si repertoriul de supe :)

Pentru aproximativ 4-6 portii aveti nevoie de:

- 500 g ghebe
- 3 linguri de smantana dulce de gatit
- o lamaie
- o mana de cimbru
- o mana de frunze de patrunjel
- 2 catei de usturoi
- 1 ceapa
- ulei de masline
- sare
- piper

Intai am rupt cozile ciupercilor. Cele care erau tari si atoase le-am aruncat, dar majoritatea erau ok asa ca le-am pastrat. Pentru ca ghebele pe care le-am gasit in piata erau destul de pline de pamant, le-am spalat in apa calduta, in mai multe ture si apoi le-am lasat sa se scurga. In general nu imi place sa spal ciupercile. Pe cele champignon le curat doar de coaja, dar ele sunt curate in general. La ghebe nu se putea pune problema sa le manaci asa si oricum au ajuns supa, asa ca nu prea conta ca s-au imbibat cu apa.

Pentru ca ciupercile erau gata de actiune, am taiat marunt o ceapa si doi catei de usturoi pe care i-am aruncat in uleiul incins.

Dupa ce s-au prajit putin, fara sa isi schimbe culoarea, am adaugat ciupercile si cimbrul.

Am lasat vreo 10 minute sa clocoteasca amestecand constat si apoi am turnat apa fiarta din belsug si am mai lasat la fiert vreo 40 de minute.

Cand au fost gata fierte ciupercile am luat cam jumatate din supa si am dat-o prin blender. Apoi am amestecat tot continutul si am adaugat smantana lichida, zeama de la lamaie si frunzele de patrunjel.

Si am mancat bol dupa bol cu paine prajita. E extrem de satioasa si de buna. Daca va incumetati sa luati mai multe ghebe, puteti sa le spalati, sa le opariti in apa fiarta si sa le puneti in congelator pentru la iarna. Si veti putea face supa, dupa supa, dupa supa. Eu stiu sigur ca asa o sa fac :D

ferma de raci

Acum o luna am fost la o ferma de raci. Totul a pornit de la niste raci pe care i-am cumparat vara asta din Piata de peste de la Obor. Erau vii si i-am papat cu mare pofta, dupa ce i-am fiert in prealabil :)) I-am intrebat pe cei care ii vindeau de unde ii au si au zis ca de la o ferma de langa Sibiu. Ca sa vezi. Deci la Sibiu nu e doar branza buna :) Si pentru ca tot am venit la mami acasa am zis sa cautam si ferma asta si sa vedem ce e pe-acolo. Asa ca am dat un telefon inainte si ne-am infiintat sa cumparam cantitatea extraordinara de 1 kg :))

pestisorul de la intrarea in ferma :)

Sunt niste lacuri intr-un sat din Marginimea Sibiului unde in principiu se cresc pesti, dar intr-unul erau raci. Raci care inainte cresteau in mod natural pe Valea Hartibaciului, in judetul Sibiu. Habar n-aveam. Am crescut aici si daca mi-ar fi spus cineva ca sunt raci de apa dulce, cu greu i-as fi luat in serios.

Oamenii au fost foarte amabili si nu numai ca ne-au vandut doar cativa raci, dar ne-au si lasat sa vedem cum ii pescuiesc.

Racii s-au prins in plasa si ni i-au ales pe cei mai mari si mai frumosi. Am platit 7 euro pe kilogram. In Obor cred ca erau 30 de lei, dar ceva mai mici decat cei pe care i-am luat de la ferma. Ajunsi cu ei acasa i-a spalat A ca si prima data cand i-am cumparat din Obor. Sunt o fricoasa, recunosc. Desi nu te pot ciupi prea tare pentru ca nu au putere, cand ii vad cum se misca... brrrr.

Apoi am facut gestul criminal si i-am aruncat de vii in apa clocotita cu niste sare. Am pus capacul si in cateva minute si-au schimbat culoarea din maro in rosu.

Intre timp am topit niste unt, am pus putin ardei iute uscat, cativa catei de usturoi si frunze de patrunjel si de salvie proaspete.

Am scos racii fierti si i-am mancat cu mare pofta si cu sosul de unt si ierburi aromatice. Se manca doar carnita din coada si din clestisori, deci cam asta a ramas in urma ospatului.

A a zis ca el nu mai mananca din cauza ca mai mult se chinuie sa scoata carnea. Deci data viitoare more for me :) 

croque monsieur

croque monsieur cu ridichi si ierburi aromatice cu sare

Imi place cum suna croque monsieur. Croc, croc, croc. Si mai mult imi place insa combinatia de crocant si moale: coaja crocanta si miez moale. Francezii stiu ce stiu pana si cand vine vorba de un banal sandwich... Acestea fiind zise, pentru doua sanvisuri aveti nevoie de:

- 4 felii de paine
- mustar sau hrean
- sunca
- cascaval sau branza de burduf
- piper

Doua dintre felii se ung cu mustar sau cu hrean. Reteta clasica e cu mustar, dar am incercat si cu hrean si mi-a placut foarte mult. Apoi se pun cate 2 felii de sunca in fiecare sanvis, cateva felii de cascaval sau branza de burduf. Nu exagerati cu branza pentru ca va curge si nu  va fi o priveliste prea frumoasa. Putin piper si asta e.

Acum aveti doua variante: cu sandwich maker sau fara. Mie imi place mai mult in sandwich maker, al meu fiind de fapt un waffle maker, dar principiul e acelasi :) Le pun cateva minute inauntru si cand devin aurii sunt gata. Le puteti lasa mai mult sau mai putin, in functie de cat de prajite sau neprajite va plac.

Daca nu aveti sandwich maker, de fapt asta e reteta clasica, incalziti putin unt sau ulei intr-o tigaie si prajiti sandvisurile pe ambele parti cate 1 minut. Apoi transferati-le intr-o tava si bagati-le in cuptorul incalzit. Cand incepe sa se topeasca branza (dupa vreo 5-10 minute) sunt gata.

Mic dejun, brunch, pranz sau cina rapida. Poate fi orice croc croc asta :)