shopping for men

Intotdeauna mi-a fost putin mila de barbatii aia pe care ii vezi in weekend prin mall-uri, cu 50 de pungi de cumparaturi atarnate de ei, ca niste braduti de Craciun. Stau pe bancutele dintre magazine complet nefericiti si cu fete plouate. Dar nu as putea spune ca m-am simtit vreodata ca ei. Pana acum o saptamana. Probabil pentru ca nu eram in target, nici nu am observat ca ar exista un Zara for men in Plaza. Normal ca am scotocit de nenumarate ori Zara for women. Ei bine, am stat si am asteptat la cabina in magazinul asta ciudat unde totul era pe dos. Nu existau haine pentru femei, nimic, un accesoriu, ceva care sa ma tina ocupata. La cabina de proba era o coada lunga de femei care aratau cam ca tipii aia de pe bancute, doar ca isi asteptau prietenii care probau haine. Si nu stiu cum m-am trezit ca si eu am aceeasi fata plouata si plictisita ca si ele. Cat poate sa ii ia unui barbat sa probeze 3 pulovere??? Adica e clar ca nu au antrenament. Pai eu probam si 4 perechi de pantaloni si 2 palarii in timpul ala. Dar surprizele nu se opresc aici. La casa aud o voce tanara, masculina care zice: "Caut perechea asta de tenisi de 2 saptamani. Am fost si in Baneasa si nu ii aveti nici acolo. Pe prietenul meu, care s-a inscris si el pe lista de asteptare, l-ati sunat si pe mine nu". Vanzatorul, un tinerel cu inceput de burta, imbracat regulamentar in uniforma Zara, cu cravata, deschide un caiet in care erau scrijelite cu creionul o multime de adrese si numerele de telefon. Clientul suparat era un pusti la vreo 18 ani, foarte spilcuit, genul care nu poate purta ceva din colectia de anul trecut ca e dezastru. Eram socata. Priveam dovada vie ca exista genul asta de baieti :)) Si eu care credeam ca povestile cu metrosexuali sunt doar povesti. Cine are timp sa bata Bucurestiul in lung si in lat pentru o pereche de tenisi?